Un echipament de plasmafereză (colectare de plasmă umană) a fost instalat, miercuri, la Centrul de Transfuzie Sanguină Braşov. Întregul personal va fi instruit, în următoarele zile.
O echipă formată din 42 de medici și asistenți medicali pleacă joi, pentru 15 zile, în Republica Moldova, pentru a completa echipele medicale din țara vecină în lupta cu COVID-19.
Conducerea Ministerului Sănătăţii (MS) a decis în 22 martie 2020 suspendarea contractului managerului Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, Adriana Nica, după ce mai mulți pacienți au fost infectați cu noul coronavirus SARS-CoV-2.
Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice din România (COPAC) și Societatea Română de Epidemiologie lansează ghidul „Recomandări de protecție pentru pacienții cronici în contextul pandemiei cu virusul SARS-CoV 2”.
Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă din cadrul MAI a transferat 5 pacienți aflați în stare gravă de la Piatra-Neamț la Iași și de la Brașov la Ploiești.
O companie bio-farmaceutică prezentă și în țara noastră anunță că pune la dispoziția statului român două aplicații pentru monitorizarea de la distanță pacienților hemofilici. Cele două se pot dovedi folositoare în cazul pacienților pentru care vizitele la medic trebuie reduse în contextul actual, când există riscul de răspândire a virusului SARS-CoV-2, cel care cauzează boala numită COVID-19.
Metodologia pentru colectarea, testarea, procesarea, stocarea şi distribuţia plasmei de la donator vindecat de coronavirus şi utilizarea monitorizată pentru pacienţii critici cu COVID-19 din secţiile ATI a fost finalizată.
Doi pacienţi şi o asistentă medicală din cadrul Institutului Clinic Fundeni (ICF) au fost depistaţi pozitiv cu noul coronavirus.
În zilele acute ale pandemiei COVID-19, importanța distanțării sociale, spălatului mâinilor și evitarea atingerii feței sunt deja conștientizate de majoritatea populației pentru încetinirea propagării bolii, dar în sprijinul acestor măsuri se adaugă elemente fundamentale de prevenție prin medicina stilului de viață.
Nelu Tătaru, ministrul Sănătății, a aprobat astăzi propunerea Comisiei pentru managementul clinic și epidemiologic al COVID-19 privind modificarea algoritmului de testare pentru această boală cauzată de virusul SARS-CoV-2, precum și a definiției de caz.
Un studiu nou le sugerează clinicienilor să includă și afectarea unor simțuri drept măsură standard de screening la persoanele suspectate de COVID-19. Recent, pierderea simțului olfactiv și a simțului gustativ au fost validate ca fiind simptome ale COVID-19 la pacienții cu o rată mare de recuperare.
Federația „Solidaritatea Sanitară” a anunțat că a fost lansată o platformă de monitorizare a infectării cu SARS-CoV-2 a salariaților din sistemul de sănătate. Aceasta a fost creată în Centrul de Cercetare și Dezvoltare Socială „Solidaritatea” (CCDSS).
Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică din România, algoritmul de testare al pacienților cu infecție cu virusul SARS-CoV-2 a fost actualizat vineri, 10 aprilie 2020.
Începând de astăzi, în cadrul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” funcționează un laborator destinat testelor COVID-19.
Medicul a atras atenția asupra unui aliat care ar putea ajuta în lupta împotriva virusului SARS-CoV-2, și anume inteligența artificială.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății (MS) dat publicității ieri, numărul cadrelor medicale de la noi din țară care au fost infectate cu noul coronavirus este în creștere.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor a publicat recent un document referitor la folosirea măștilor de protecție în comunitate, care se referă la reducerea transmiterii COVID-19 de la persoanele asimptomatice sau presimptomatice, prin intermediul măștilor chirurgicale și nu numai.
Recent a fost lansată o aplicație pentru telefoanele inteligente, disponibilă și la noi în țară, care folosește puterea comună de procesare a telefoanelor inteligente în scopul cercetărilor legate de virusul SARS-CoV-2, cel care cauzează COVID-19. Aplicația se numește DreamLab și sprijină astfel lupta împotriva COVID-19.
Drama generată de pandemia de COVID-19 demonstrează că succesul în rezolvarea problemelor depinde foarte mult și de capacitatea societăţii de a se organiza rapid și de a răspunde prin măsuri prompte și eficiente.
Indiferent de profesia pe care o avem, doliul și moartea unei persoane vin cu un impact asupra noastră, spun psihologii. De ce? Pentru că doliul ne pune față în față cu angoasa morții și cu fricile noastre cele mai adânci, subliniază Yolanda Crețescu (foto), psiholog clinician și psihoterapeut adlerian.
Dacă vrei să fii la curent cu tot ce se întâmplă în lumea medicală, abonează-te la „Viața Medicală”, publicația profesională, socială și culturală a profesioniștilor în Sănătate din România!
Titularii abonamentelor pe 12 luni sunt creditați astfel de:
Cookie-urile ne ajută să vă îmbunătățim experiența pe site-ul nostru. Prin continuarea navigării pe site-ul www.viata-medicala.ro, veți accepta implicit folosirea de cookie-uri pe parcursul vizitei dumneavoastră.
Da, sunt de acord Aflați mai multe